Classical Symphony. Petite Mort. Marguerite and Armand

-spectacol coupé de balet şi dans contemporan-

Data premierei în stagiunea 2014-2015 la Opera Naţională Bucureşti: 25 aprilie 2015

Reprezentaţii în stagiunea 2015-2016:
17 şi 23 octombrie 2015
26 şi 28 noiembrie 2015
 

Durata: 19.00-21.30 (spectacolul are două pauze)

Partea I
Classical Symphony

Coregrafia: Yuri Possokhov
Muzica: Serghei Prokofiev (Simfonia nr.1, „Simfonia clasică”, în Re major, Op.25)
Costume: Sandra Woodall
Decoruri/video: Yuri Zhukov
Maestru de balet: Gennadi Nedvigin
Lighting design original: David Finn
Dirijor: Ciprian Teodoraşcu
Adaptare lighting design: Ionuţ Gabriel Pruteanu

Premiera mondială: 9 aprilie 2010, San Francisco Ballet

 

Partea a II-a
Petite Mort

Coregrafia: Jiří Kylián
Muzica: Wolfgang Amadeus Mozart (Concertul nr. 23 pentru pian şi orchestră în La major, K488 - Adagio şi Concertul nr. 21 pentru pian şi orchestră în Do major, K 467 - Andante)
Costumele: Joke Visser
Lighting design: Jiří Kylián
Realizare lighting design: Joop Caboort
Adaptare lighting design: Kees Tjebes
Maestru de balet: Elke Schepers
Dirijor: Ciprian Teodoraşcu
La pian: Ştefan Doniga

Premiera mondială: 23 august 1991, Kleines Festspielhaus, Festivalul de la Salzburg

 

Partea a III-a
Marguerite and Armand

Balet într-un act, inspirat de „Dama cu camelii” de Alexandre Dumas-fiul
Coregrafia: Sir Frederick Ashton
Muzica: Franz Liszt (orchestraţia: Dudley Simpson)
Scenografia: Sir Cecil Beaton
Lighting design original: John B. Read
Adaptare lighting design: Ionuţ Gabriel Pruteanu
Maestru de balet: Grant Coyle
Maeştri de repetiţii: Corina Dumitrescu, Călin Rădulescu, Florica Stănescu
Dirijor: Ciprian Teodoraşcu
La pian: Ştefan Doniga

Premiera mondială: 12 martie 1963, Royal Opera House Covent Garden din Londra


Distribuţia stagiunii 2015-2016:

1. Classical Symphony

Un cuplu - Cristina Dijmaru și Barnaby Bishop (debut) / Bianca Fota și Dawid Trzensimiech / Cristina Dijmaru şi Robert Enache

Două cupluri - Rin Okuno şi Shuhei Yoshida | Sena Hidaka şi Barnaby Bishop / Mihaela Soare şi Bogdan Cănilă | Abigail Cockrell (debut) şi Takahiro Tamagawa (debut) / Mihaela Soare şi Shuhei Yoshida | Abigail Cockrell şi Takahiro Tamagawa 

Patru cupluri - 
Amy Lee Bale, Akane Ichii, Nastazia Philippou, Bianca Stoicheciu, Alessandro Audisio (debut), Răzvan Cacoveanu (debut), Liam Morris, Egoitz Segura/ Amy Lee Bale, Nastazia Philippou, Akane Ichii, Bianca Stoicheciu, Egoitz Segura, Liam Morris, Răzvan Cacoveanu, Alessandro Audisio

2. Petite Mort

Duet 1 - Cristina Dijmaru și Egoitz Segura (debut) / Florentina Răducu şi Miquel Torrents (debut)
Duet 2 - Raquel Bergstrom și Liam Morris / Diana Tudor şi Cristian Preda
Duet 3 - Sena Hidaka și Shuhei Yoshida 
Duet 4 - Nastazia Philippou și Henry Dowden (debut) / Nastazia Philippou şi Lucas Campbell
Duet 5 - Andra Ionete (debut) şi Dawid Trzensimiech / Marina Minoiu şi Dawid Trzensimiech / Andra Ionete şi Egoitz Segura
Duet 6 - Bianca Stoicheciu și Barnaby Bishop / Mihaela Soare (debut ) şi Alessandro Audisio (debut)

3. Marguerite and Armand

Marguerite - Marina Minoiu / Bianca Fota / Corina Dumitrescu (debut)
Armand - Xander Parish (invitat) / Dawid Trzensimiech
Tatăl - Călin Rădulescu / Antonel Oprescu
Ducele - Antonel Oprescu / Călin Rădulescu
Opt bărbaţi - Caspar Stadler, Liam Morris/ Lucas Campbell, Ross McCaw, Jessy Chraibi, Mircea Ioniţă, Vicenţiu Popescu, Dean Rushton, Raul Oprea​

Cu participarea Ansamblului de balet al Operei Naţionale Bucureşti

—i

Classical symphony

 

La aproape un an de la premiera mondială a lucrării Classical Symphony de la San Francisco Ballet, cu prilejul unui turneu al companiei la New York, celebra publicaţie „The New York Times” oferea cititorilor o analiză a creaţiei lui Yuri Possokhov. „Dinamică prezentare de dans academic cu accente moderne, pură exuberanţă a virtuozităţii aparte a baletului, o aventură în plină desfăşurare, o efuziune vitală” - sunt câteva din consideraţiile lui Alastair Macaulay, unul dintre cei mai importanţi critici de dans contemporani, asupra baletului Classical Symphony.

 

Petite Mort

 

Jiří Kylián a creat acest balet special pentru Festivalul de la Salzburg, la împlinirea a două secole de la moartea lui Wolfgang Amadeus Mozart. Pentru „Petite Mort”, el a ales două părţi lente dintre cele mai frumoase şi mai cunoscute concerte pentru pian şi orchestră ale celebrului compozitor: „Această alegere voită nu trebuie văzută ca o provocare sau o frivolitate - mai degrabă este felul meu de a recunoaşte că trăiesc şi lucrez într-o lume în care nimic nu e sacru, în care brutalitatea şi arbitrarul sunt locuri comune. Baletul trebuie să transmită ideea a două torsuri antice, cu capul şi membrele tăiate - dovadă a unei mutilări intenţionate -, fără a le distruge frumuseţea ce reflectă puterea spirituală a creatorului lor”, spune coregraful.

 

Marguerite and Armand

 

Marguerite Gautier, personajul central al romanului şi dramei lui Alexandre Dumas-fiul (prezentate publicului în anul 1848, respectiv în anul 1852), inspirat de o poveste reală, a devenit în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea şi pe parcursul secolului al XX-lea muza artiştilor de pretutindeni. Povestea celebrei curtezane pariziene Marie Duplessis, care descoperă iubirea alături de un tânăr a cărui familie se împotriveşte relaţiei lor, l-a inspirat pe compozitorul Giuseppe Verdi pentru opera „La traviata”, pe compozitorul Michel Legrand pentru musicalul său „Marguerite”, dar şi coregrafi de renume precum John Neumeier, Val Caniparoli, Veronica Paeper şi, nu în ultimul rând, Sir Frederick Ashton.

În anul 1963, Sir Frederick Ashton alege subiectul romanului „Dama cu camelii” pentru trei dintre balerinii săi preferaţi, care vor crea trioul dramei, Marguerite, Armand, Tatăl lui Armand: celebrul cuplu scenic Margot Fonteyn - Rudolf Nureev şi Michael Somes. Alegerea muzicii din creaţia lui Franz Liszt nu a fost deloc întâmplătoare, compozitorul fiind unul dintre cunoscuţii lui Marie Duplessis, cea care l-a inspirat pe Alexandre Dumas-fiul.

 

Despre

Opera Naţională Bucureşti a reunit în stagiunea 2014-2015, în premieră naţională, lucrări coregrafice ale unora dintre cei mai importanţi creatori ai zilelor noastre - Yuri Passokhov şi Jiří Kylián -, precum şi una dintre creaţiile lui Sir Frederick Ashton, personalitate care a marcat lumea dansului în secolul trecut. Astfel, spectatorii vor putea urmări, într-o singură reprezentaţie, trei creaţii reprezentative semnate de aceşti trei artişti, care sunt promotorii unui stil ce îmbină cu succes dansul academic cu cel contemporan, tratând teme universal valabile într-un spaţiu al mişcării şi al elementelor de balet surprinzătoare. Cele trei lucrări abordează în mod diferit subiectul, fiecare dintre cei trei artişti transpunându-şi stilul şi concepţiile în mişcările balerinilor. 

 

Classical Symphony

Coregrafia: Yuri Possokhov

Muzica: Serghei Prokofiev (Simfonia nr.1, „Simfonia clasică”, în Re major, Op.25)

Costume: Sandra Woodall

Decoruri: Yuri Zhukov

Maestru de repetiţii: Gennadi Nedvigin

Lighting design original: David Finn

Dirijor: Ciprian Teodoraşcu

 

Lucrarea „Classical Symphony”, în coregrafia lui Yuri Possokhov, a avut premiera mondială în luna aprilie 2010 la Baletul din San Francisco, declanşând un val de entuziasm în rândul spectatorilor americani. Ea a fost preluată de mai multe companii de prestigiu din lume, printre care Baletul Teatrului Bolşoi din Moscova, Baletul din Atlanta şi Baletul din Cincinnati. Lucrarea este dedicată marelui maestru de balet Piotr Pestov, profesor al coregrafului Yuri Possokhov, şi combină mişcări de balet clasic într-un mod inedit, reprezentând un prilej de virtuozitate pentru dansatori, în acelaşi timp ocazie pentru spectatori de a admira înlănţuiri de mişcări spectaculoase.

„Classical Symphony” prezintă o lume imaginară, acrobatică, aducând în prim-plan personaje magice care ilustrează relaţii interumane într-un spaţiu descris ca un vis prin lumină şi culoare.

 

Petite Mort

Coregrafia: Jiří Kylián

Muzica: Wolfgang Amadeus Mozart (Concertul nr. 23 pentru pian şi orchestră în La major, K488 - Adagio şi Concertul nr. 21 pentru pian şi orchestră în Do major, K 467 - Andante)

Costumele: Joke Visser

Concept lumini: Jiří Kylián

Realizare lumini: Joop Caboort

Adaptare lumini: Kees Tjebes

Maestru de repetiţii: Elke Schepers

Dirijor: Ciprian Teodoraşcu

La pian: Ştefan Doniga

 

Jirí Kylián a creat lucrarea „Petite Mort” în anul 1991 special pentru Festivalul de la Salzburg, la împlinirea a două secole de la moartea compozitorului Wolfgang Amadeus Mozart. Baletul poartă amprenta stilului coregrafic al lui Kylián, caracterizat prin mişcări surprinzătoare, imagini sugestive şi forţă interpretativă. Mesajul lucrării este amplu: Jirí Kylián redă în „Petite Mort” o serie de conflicte umane, de la conflictul feminin-masculin la cel dominat-dominant, în care dansatoarele sunt fiinţe gingaşe şi elegante, în timp ce dansatorii sunt brutali, războinici nervoşi, încărcaţi energetic. Aceste conflicte de idei sunt abstractizate prin mişcare, o alternanţă între graţie şi violenţă, care lasă la latitudinea spectatorului extragerea unei concluzii. Operă de artă menită să pună întrebări mai degrabă decât să ofere răspunsuri, „Petite Mort” discută teme majore ale umanităţii: război, putere, neînţelegere, sexualitate, iubire.

 

Marguerite and Armand

Balet după „Dama cu camelii” de Alexandre Dumas-fiul

Coregrafia: Sir Frederick Ashton

Muzica: Franz Liszt (orchestraţia: Dudley Simpson)

Scenografia: Sir Cecil Beaton

Maestru de repetiţii: Grand Coyle

Dirijor: Ciprian Teodoraşcu

La pian: Ştefan Doniga

 

În anul 1963, Sir Frederick Ashton, unul dintre cei mai importanţi coregrafi ai secolului al XX-lea, considerat „părintele baletului englezesc”, a creat lucrarea „Marguerite and Armand” pentru celebrul cuplu scenic Margot Fonteyn - Rudolf Nureev. Baletul este inspirat, ca atâtea alte mari opere de artă, de romanul şi piesa de teatru „Dama cu camelii” de Alexandre Dumas-fiul şi reproduce tragica relaţie sentimentală dintre o celebră curtezană a Parisului şi un tânăr a cărui familie încearcă să-l îndepărteze de femeia iubită. Stilul neoclasic al coregrafului este caracterizat prin inovaţii subtile în ceea ce priveşte mişcarea şi prin oportunitatea pe care o oferă dansatorilor de a crea personaje veridice, sensibile şi romantice.

 

Alte spectacole